Sari la conținut

Pârâtul este o persoană fizică română, respectiv o societate comercială română deţinută de acesta, Registra S. Înainte de a trece la analiza pe fond, Completul consideră necesar să decidă asupra unor chestiuni preliminare, după cum urmează: a. Singurele indicii ale existenţei ei la Bedehaza şi ale locu¬ irii aşezării în epoca bronzului le oferă ceramica. Materialul de la Bede¬ hâza, cu toată varietatea şi bogăţia lui, nu poate decît să sublinieze necesitatea de a acorda acestor probleme o atenţie mai mare decît s-a făcut pînă în prezent. Această mișcare a surprins majoritatea nobilimii, deoarece în timpul conducerii lui Henric economia Poloniei s-a dezvoltat. Varietatea formelor din categoria a treia este cea mai mare.

Alte fragmente dintr-un lut mai îngrijit cu suprafaţa lustruită aparţin unor ceşti cu gura largă. Ornamentaţia cea mai frecventă constă din împunsături de unghie fig. Cîteodată suprafaţa este acoperită cu linii încrucişate, incizate fig.

Primirea botezului de Jan Matejko. Primul conducător atestat al statului polonez a fost Mieszko I din dinastia Piastcare a fost botezat în anul de misionari din Regatul Ceh.

Imprimări izolate, făcute cu vîrful degetului, formează un rînd de gropiţe în jurul buzei fig. Dintre ornamentele în relief se pot cita brîuri crestate adîncite cu degetul fig. Se observă şi culoarea suprafeţei exterioare care are un înveliş roşu fig.

WIPO Domain Name Decision: DRO

De remarcat fragmentul unei străchini, probabil cu picior, lucrată cu mîna dintr-un lut roşcat lustruit şi pictată cu dungi negre, aşezate radial pe partea de jos a vasului fig. Profilul buzei nu este încă atestat în cultura Criş, iar o legătură cu ceramica pictată neolitică, atît de frecventă în regiunea Trei Scaune, nu se poate presupune, deoarece nu s-a găsit nici un indiciu al existenţei acestei culturi la Bedehâza.

Am putea să vedem în acest fragment, eventual imitaţia cu mijloacele ceramicii locale a unei farfurii cu picior din ceramica celtică pictată, dacă n-ar plana în privinţa facturii îndoiala că fragmentul ar fi totuşi neolitic. Ar putea să aparţină deci ceramicii pictate din cadrul culturii Cris.

Unele unelte si obiecte de 9 9 uz practic, prîsnele, sule, greutăţi de plasă şi o piatră de măcinat de ex. Mai important decît materialul ceramic este însă mormîntul din suprafaţa E.

Acesta se caracterizează prin poziţia ghemuită a moartea dating site prin lipsa unui inventar funerar şi prin faptul ben flajnik 2021 dating înmormîntarea s-a efectuat în interiorul aşezării, elemente care sînt comune mormintelor culturii Criş.

Nu s-a constatat lîngă schelet nici urme sau bucăţi de datând un bărbat de 22 de ani, sezisate cîteodată la celelalte morminte de tip Criş.

DRO 1.

Latura pe care au fost culcaţi morţii nu reprezintă o trăsătură specifică a ritului funerar, deoarece în mormintele la care s -a observat acest amănunt, 14 au fost aşezaţi pe partea stingă şi 6 pe partea dreaptă. Un argument în plus care pledează pentru datarea mormîntului de la Bedehăza la începutul neoliticului este imposibilitatea de a-1 atribui unei alte culturi dintre cele existente la Bedehâza, deoarece în cultura Wietenberg sau în cea dacică nu este atestată poziţia ghemuită a cadavrelor.

Centrul de Arbitraj şi Mediere OMPI

Astfel, la cele 39 de morminte ale culturii Criş, cunoscute în cînd a apărut lucrarea de sinteză a culturii, se adaugă şi cel de la Bedehâza. Acest mormînt cuprinde unul dintre cele mai vechi schelete din epoca neo¬ litică de pe teritoriul R.

Pentru caracterizarea antropologică a scheletului reproducem în anexă constatările prof.

datând un bărbat de 22 de ani

Russu, directorul Institutului de anatomie de pe lîngă Institutul medico-farma-ceutic din Quj. Despre forma şi infăţişarea acestora nu s-a găsit însă nici un indiciu. Cultura Wietenberg Urme de construcţii ale acestei culturi, ca bordeie, locuinţe cu vetre de foc sau morminte, nu s-au găsit. Singurele indicii ale existenţei ei la Bedehaza şi ale locu¬ irii aşezării în epoca bronzului le oferă ceramica.

datând un bărbat de 22 de ani

Ceramica nu reprezintă trăsături deosebite faţa de elementele ei caracteristice, cunoscute din altă parte. Principalele două categorii, una mai primitivă, neornamentată, şi cealaltă mai fină şi bogat ornamentată fig. Ceramica grosolană este de culoare roşie cu diferite variante coloristice spre castaniu închis. Pasta este de obicei amestecată cu pietricele şi bine arsă.

Forme întregi sau care s-ar putea întregi nu s-au găsit, astfel încît indentificarea acestei categorii se bazează numai pe factura pastei şi pe unele fragmente de buze caracteristice.

Acestea aparţin unei oale simple care poartă la buză un brîu crestat prin adîncituri. De obicei sub această nervură în relief urmează un al doilea brîu fig. Formele asem㬠nătoare de mai tîrziu din ceramica dacică grosolană poartă brîul în datând un bărbat de 22 de ani diametru¬ lui celui mai mare al vasului, deci la oarecare distanţă de buză. Vasele primitive în formă de clopot ale culturii Wietenberg au un contur mai puţin profilat şi o deschiz㬠tură mai largă decît cele dacice.

  •  - Попробуем еще… Кухня.
  • Повернувшись к терминалу Хейла, Сьюзан вдруг уловила странный мускусный запах - очень необычный для Третьего узла.
  •  Спасибо.
  • Именно это и нравилось ей в нем - спонтанность решений.

Uneori, al doilea brîu datând un bărbat de 22 de ani şi proeminenţe. O altă formă, aparţinînd acestei categorii, ornamentată cu brîuri crestate, are şi torţi fig. Categoria a doua este mai variată şi mai uşor de recunoscut datorită motivelor ornamentale şi tehnicii întrebuinţate la executarea lor.

datând un bărbat de 22 de ani

Ornamentul de bază sînt liniile încrucişate, folosite pentru nmplerea benzilor sau a triunghiurilor dispuse într-un rînd. Alte mijloace decorative sînt canelurile piezişe fig. Interesant este că punctarea suprafeţelor cu un instrument fin dinţat nu este sezisată în materialul de la Bedehăza. Pe cînd haşurarea încrucişată a benzilor se întrebuinţează în cadrul culturii Wietenberg cu precădere la motive spiralice, punctarea este proprie motivelor de mean-dru sau ornamentelor derivate din acesta.

Destul de rar şi mai mult ca excepţie se întîl-nesc spirale punctate şi meandre haşurate.

Deoarece în alte staţiuni învecinate din Secuime se întîlnesc deopotrivă cele două tehnici ornamentale, s-ar putea ridica întrebarea, deşi materialul de la Bedehaza nu este prea abundent, dacă lipsa tehnicii de punctare nu indică la Bedehaza o anumită fază de evoluţie a culturii caracterizată tocmai prin această lipsă.

Aceasta cu atît mai mult cu cît răspîndirea culturii Wietenberg în Transilvania se suprapune, în văile fertile favorabile agriculturii, suprafeţelor ocupate odinioară de ceramica pictată.

datând un bărbat de 22 de ani

Dintre formele de vase, cele mai caracteristice sînt strachina în formă de petale cu patru colţuri la buză fig. O formă puţin obişnuită este cana mică fig. O altă ceaşcă cu toartă fig. Această formă apare şi în alte culturi ale epocii bronzului de exemplu la Periam.

Epoca dacică Acestei faze îi aparţin în aşezare cele mai bogate urme de locuinţe şi resturi de cultură materială. De asemenea, nici în privinţa răspîndirii geografice care cuprinde un spaţiu vast, din cîmpia pannonică pînă în stepele, pontice, nu s-a reuşit să se deosebească anumite variante sau zone de răspîndire locală.

Materialul de la Bede¬ hâza, cu toată varietatea şi bogăţia lui, nu poate decît să sublinieze necesitatea de a acorda acestor probleme o atenţie mai mare decît s-a făcut pînă în prezent. Aceste două forme caracteristice sînt prezente în conţinutul gropii rotunde nr.

Exemplare întregi s-au găsit la nr. Trebuie subliniată raritatea relativă a fragmentelor cu proeminenţe, provenind de la vase-borcan.

Neobişnuită în alte aşezări este ornamentarea ceramicii grosolane cu benzi sau linii ondulate, întîlnită destul de frecvent aici.

datând un bărbat de 22 de ani

Ele sînt încadrate de linii simple, de benzi orizontale ori de brîuri crestate care sînt dispuse şi în mai multe rînduri fig. Unice în felul lor sînt două fragmente de buză fig. Primul este ornamentat cu o linie ondulată şi mărginită de un rînd compus din ştampile mici. Al doilea întrebuinţează alternativ rînduri şi brîuri de ştampile şi benzi ondulate într-o execuţie neîntîlnită în cadrul ceramicii dacice.

Alte ornamente, destul de rare, dar nu cu totul neobişnuite, sînt crestarea buzei fig. De ornamentaţia destul de variată a ceramicii grosolane mai ţin diferite forme de brîuri, crestate prin amprentele degetelui ori prin linii oblice. Deosebit de interesant este fragmentul unei ceşti dacice ornamentat cu brîuri crestate peste care sînt trase dungi verticale de culoare cafenie înv.

datând un bărbat de 22 de ani