Sari la conținut

Asociațiile laice implicate în activități religioase se pot implica în activități de cult şi pot deține cimitire. Numeroși evrei est-europeni poartă nume de familie care păstrează amintirea unor locuri din Spania, Italia, Franța, Germania etc. Secțiunea I. Când își puteau permite, plecau în pelerinaj la Ierusalim [29].

Pentru a funcţiona ca asociaţii religioase, organizaţiile au nevoie şi de aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte, aflat în subordinea Cancelariei Prim-Ministrului.

Meniu de navigare

Legea defineşte o grupare religioasă drept un grup de persoane tipuri de dating au aceeaşi credinţă. Grupările religioase nu trebuie să se înscrie pentru a practica o credinţă religioasă şi nu au nevoie datând în afara religiei evreiești aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte pentru a-şi desfăşura activitatea. Asociaţiile civile care desfăşoară activităţi religioase funcţionează ca asociaţii şi fundaţii laice; cu toate acestea, ele nu au aceleaşi beneficii precum cultele sau asociaţiile religioase.

Aceste asociaţii nu necesită aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte pentru a-şi desfăşura activitatea. Înscrierea lor intră sub incidenţa provederilor legale referitoare la înfiinţarea fundaţiilor, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale ONG-uricare solicită un număr minim de trei membri. Acestor asociaţii civile nu li se solicită să furnizeze datele personale ale membrilor. Cultele sunt eligibile pentru sprijin financiar şi alte forme de sprijin de stat. Ele au dreptul să predea ore de religie în şcolile publice, să primească fonduri guvernamentale pentru construirea de lăcaşuri de cult, pentru plata parţială a salariilor membrilor clerului cu fonduri de la buget, pentru difuzarea de programe religioase la radio şi la posturile de televiziune şi pentru obţinerea de licenţe de difuzare pentru propriile posturi.

Asociaţiile religioase nu primesc finanţare de stat, însă atât acestea, cât şi cultele sunt scutite de impozitarea veniturilor şi a clădirilor folosite în scopuri religioase, educaţionale sau alte scopuri sociale.

Grupările religioase nu beneficiază nici de finanţare de stat, nici de scutire de impozitare. Atât cultele, cât şi asociaţiile religioase pot închiria sau deţine proprietăţi, pot publica sau importa literatură religioasă, pot desfăşura activităţi de prozelitism, pot înfiinţa şcoli şi spitale şi furniza servicii educaţionale şi medicale, pot deţine cimitire şi pot beneficia de scutiri de impozite pe veniturile şi clădirile folosite în scopuri religioase, educaţionale şi alte scopuri sociale.

Grupările religioase nu au statut de persoană juridică pentru a se putea implica în astfel de activităţi; cu toate acestea, ele îşi pot practica credinţele religioase, inclusiv în public.

Asociaţiile civile implicate în activităţi religioase se pot implica în activităţi de cult şi pot deţine cimitire. Deşi nu beneficiază de aceleaşi scutiri de impozite sau alte beneficii acordate cultelor şi asociaţiilor religioase, ele pot beneficia de avantajele fiscale şi celelalte beneficii acordate asociaţiilor şi fundaţiilor civile. Prevederile legale permit autorităţilor locale să finanţeze lăcaşuri de cult şi şcoli teologice care aparţin cultelor, inclusiv să furnizeze fonduri pentru salariile personalului şi întreţinerea clădirilor, renovarea şi conservarea sau construcţia de lăcaşuri de cult.

Nu există prevederi similare pentru asociaţiile religioase sau pentru alte asociaţii implicate în activităţi religioase; cu toate acestea, aceste asociaţii pot primi finanţare prin prevederile legale referitoare la asociaţiile şi fundaţiile civile.

Legea permite tuturor tipurilor de organizaţii religioase să-şi înmormânteze membrii decedaţi în cimitire care datând în afara religiei evreiești altor organizaţii religioase, cu excepţia cimitirelor evreieşti şi musulmane.

Conform legii, persoanele care nu sunt musulmani sau evrei nu au dreptul de a fi înmormântate în cimitire evreieşti sau musulmane.

Cimitirele publice trebuie să aibă secţiuni separate pentru fiecare confesiune, dacă acest lucru este solicitat de către cultele existente în localitate. Legea permite clericilor cultelor recunoscute să ofere asistenţă religioasă militarilor. Prin intermediul a diferite alte dispoziţii, clerul cultelor religioase recunoscute şi, în unele cazuri, al asociaţiilor religioase, datând în afara religiei evreiești avea acces în spitale, orfelinate şi cămine de bătrâni pentru a desfăşura activităţi religioase.

Cultele şi asociaţiile religioase pot desfăşura activităţi în penitenciare cu acordul directorului unităţii de detenţie. Legea prevede retrocedarea proprietăţilor aparţinând comunităţilor religioase confiscate între şiîn timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi al regimului comunist care a urmat, cu condiţia ca respectivele proprietăţi să se datând în afara religiei evreiești în posesia statului.

Legea nu menţionează retrocedarea generală a proprietăţilor folosite în prezent ca lăcaşuri de cult de către o altă grupare religioasă. Deşi prevederile legii retrocedării menţionează că se va adopta o lege separată dedicată acestor cazuri, ea încă nu fusese adoptată până la sfârşitul anului. Un statut separat privind repunerea în drepturi a Bisericii Greco-Catolice reglementează retrocedarea proprietăţilor Bisericii Greco-Catolice de către Biserica Ortodoxă Română.

Legea stabileşte un sistem de compensaţie bazat pe puncte pentru cazurile în care retrocedarea în natură nu este posibilă. Grupurile religioase pot folosi punctele doar pentru a licita pentru alte proprietăţi la licitaţiile organizate de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor CNCI.

Comisia validează şi deciziile de compensare ale altor autorităţi locale sau centrale, inclusiv pe cele ale Comisiei speciale de retrocedare CSRcare ia decizii cu privire la solicitările de retrocedare depuse de către culte şi minorităţile naţionale. Legea prevede un termen de de zile în care solicitanţii trebuie să prezinte probe suplimentare în cazurile lor, la cererea expresă a instituţiei însărcinate cu soluţionarea solicitării lor.

Dacă solicitantul nu respectă termenul, autoritatea administrativă poate respinge cazul. Autoritatea poate extinde termenul cu de zile dacă solicitanţii dovedesc că au făcut eforturi susţinute pentru a obţine probele, aflate de obicei în posesia altor autorităţi ale statului, dar nu au reuşit acest lucru. Legea desemnează prezenta Federaţie a Comunităţilor Evreieşti din România drept moştenitor legal al proprietăţilor evreieşti comune confiscate şi acordă prioritate solicitărilor private ale supravieţuitorilor Holocaustului.

În țările unde numele de familie este cel al tatălui și unde copiii purtau un nume de familie evreiesc după tată, ei erau considerați evrei de către ne-evrei și uneori, de către autoritățile statale, chiar dacă după legea religioasă Halaha rabinii ortodocși nu îi recunoșteau ca evrei veritabili.

Există desigur și evrei convertiți la alte religii. În trecut, evreii convertiți nu mai erau recunoscuți ca evrei, dar în epoca modernă se caută și câteodată se găsesc căi de conviețuire sub același titlu etnic. Samariteni[ modificare modificare sursă ] Samariteni într-o fotografie din anul După exilul populației evreiești din țara lor în anul î. Lângă aceștia au fost colonizate diverse populații aduse de babilonieni; membri ai acestor popoare s-au amestecat cu evreii rămași pe pământul lor. Samaritenii au fost o asemenea populație cu caracter mixt.

Reveniți din exil, evreii au început să reclădească Ierusalimul și Templul. Samaritenii s-au oferit să ajute la reconstrucție, dar evreii reîntorși din exil au refuzat ajutorul sub motiv că nu puteau fi primiți din cauza căsătoriilor cu cei de alte origini etnice [35]. După ce au fost respinși, samaritenii și-au clădit templu propriu pe muntele Grizim, lângă centrul lor, orașul antic Samaria. Samaritenii moderni, în prezent o comunitate minusculă - câteva sute de persoane- se consideră evrei, dar nu sunt recunoscuți ca atare de către autoritățile rabinice ortodoxe din Israel.

Hazarii [ modificare modificare sursă ] Istoricul evreu român Meyer Abraham Halevy reamintește că familia regală, aristocrația și o parte din poporul hazar s-au convertit la iudaism la mijlocul secolului al VIII-lea. În datând în afara religiei evreiești Hazaria trăiau evrei imigrați din Persia și din Imperiul Bizantin unde au fost persecutați în secolele VI-X în iudaismul a fost interzis și în s-a încercat o botezare forțată a evreilor [36].

Nu există date istorice cu privire la numărul aproximativ de evrei imigrați și convertiți.

În preajma strămutării triburilor ungare în Pannonia, li s-au alăturat trei triburi hazare, supranumite kavari pe grecește kavaroi; potrivit cronicii De administrando imperii de Constantin VII Porfirogenetul și altor izvoare.

Decenii mai târziu, în timpul domniei ducelui Tokșun Taksony mijlocul sec.

datând în afara religiei evreiești

Xpe teritoriul noii Ungarii au fost admise alte grupuri de hazari. Kavarii se presupune că erau de confesiune mozaică, însă probabil neobservantă a Talmudului. Potrivit izvoarelor, plecarea lor din est a fost o consecință a unei revolte eșuate față de han. În noua patrie, Pannoniakavarii au fost asimilați curând de populația maghiarofonă și au fost creștinați. Hazarii care și-au păstrat religia mozaică au fost asimilați de comunitățile evreiești din Europa de est [31]. Cercetări genetice moderne susțin că populația evreiască așkenază are de asemeni o oarecare ascendență turcică.

Israeliții noi - Novus Israel - Creștinii [ modificare modificare sursă ] Primii creștini s-au ridicat din rândurile populației evreiești din Palestina Țara Israeluluicare includea și etnii semite locale asimilate de evrei.

datând în afara religiei evreiești

Răspândirea creștinismului printre eleni, romani și alte popoare până atunci politeiste a determinat adâncirea disensiunilor grave dintre evreii care continuau ritul iudaic tradițional și discipolii lui Isuscare se considerau la început evrei, ba chiar ca cei mai autentici.

Noua credință, misionară, cu mesaj mesianic particular și făcând numeroase reforme, unele adaptate la obiceiurile altor popoare - de pildă renunțarea la circumcizie și la restricțiile alimentare rituale iudaice la interzicerea consumului cărnii de porc etc.

Evreii tradiționali, în prima fază a propagării noii religii în Palestina, împreună cu autoritățile locale romane, i-au prigonit pe cei care erau judecați drept impostori, eretici și provocatori de dezordine. Adepții evrei ai creștinismului și cu atât mai mult prozeliții creștini de alte etnii nu mai acordau însemnătate existenței statale și tradiției etnice particulare evreiești iudaice și s-au atașat tot mai mult de caracterul universal al noii religii, devenită în câteva secole credința dominantă a populației greco-romane și în cele din urmă a întregului imperiu roman.

Aceste evenimente au fost datând în afara religiei evreiești primele motive ale ostilității Bisericii în ascensiunea ei, față de evreii rămași, în minoritate, la cultul mozaic tradițional. Dogma creștină considera creștinătatea drept Noul Israel. Schimbări în această concepție au fost adoptate în biserica catolică de către Conciliul Vatican II, care a recunoscut filiația creștinismului din "bunul măslin" al poporului evreu și credinței sale.

Sinagoga karaită din Orașul Vechi la Ierusalim Karaiți[ modificare modificare sursă ] În secolul al VIII-lea, la Bagdaddiscordia dintre discipolii Talmudului și evreii care îl respingeau a cauzat scindarea în două tabere, cei care respectau învățătura rabinilor talmudici pe de o parte și cei care nu acceptau Talmudul, karaiții, pe de altă parte.

După ce cruciații au cucerit Ierusalimul și au omorât numeroși evrei, karaiții supraviețuitori s-au refugiat în Imperiul Bizantin, iar de acolo în Crimeea. Karaiții sunt recunoscuți ca evrei, dar în timpul celui de al doilea război mondial, când naziștii au făcut cercetări cu privire la statutul lor religios, au existat rabini care au declarat, ca să-i salveze de la moarte [ necesită citare ], că membrii obștii karaite nu datând în afara religiei evreiești evrei autentici.

Totuși, unii karaiți nu au vrut să-și renege originea și au mers la moarte împreună cu restul evreilor. După război, unii ideologi comuniști s-au folosit de aceste declarații în scop propagandistic, pentru a nega existența unui popor evreu și a susține că evreii nu ar fi decât o comunitate religioasă.

Evreii din Etiopia[ modificare modificare sursă ] În Etiopia existau comunități evreiești din antichitate. James Brucecare a vizitat Etiopia în anulîn căutarea izvoarelor Nilului, a scris că aceste comunități evreiești se numeau Beit Israel Casa lui Israel încă din secolul al IV-lea, nume pe care îl purtau evreii care au refuzat creștinarea [37].

Portretul desenat al unei femei din Beta Israel, publicat în cartea Călătorie în Abisinia de Lefebvre. Sfârșitul secolului al XIX-lea După secolul al XV-lea, când un rege creștin a legiferat ca numai creștinii să poată fi moștenitori de terenuri, acești evrei au fost porecliți falași, termen folosit pentru indivizii neposesori de pământ, nomazii.

  1. Prima pagină Ştiri şi evenimente România: Raportul internaţional privind libertatea religioasă în anul The national flag of the United States of America, often referred to as the American flag.
  2. Vă rugăm consultați părerile exprimate în pagina de discuții.

Mulți din membrii acestei secte au sosit în Israel cu viză turistică și s-au stabilit clandestin în orașul Dimona. Din cauza ideologiei lor teologice foarte diferite precum și din cauza poligamiei, acești imigranți nu sunt recunoscuți ca evrei [38]. Recent însă s-au făcut demersuri vizând o mai bună integrare a lor prin conferirea statutului de rezidenți ai țării și acțiuni ale primăriei orașului Dimona pentru normalizarea condiției zonei lor de domiciliu.

O parte din membrii comunității lor din Israel, care cuprinde circa două mii de persoane, s-au convertit oficial la iudaism și se asimilează în masa poporului evreu israelian. Convertiții[ modificare modificare sursă ] Sinagoga turcească la Viena - sinagoga evreilor de rit spaniol În peninsula Iberică, în Evul Mediu, existau multe comunități evreiești. Grupările religioase nu au statut de persoană juridică pentru a se putea implica în astfel de activități; cu toate acestea, ele datând în afara religiei evreiești pot practica credințele religioase, inclusiv în public.

Asociațiile laice implicate în activități religioase se pot implica în activități de cult şi pot deține cimitire. Deși nu beneficiază de aceleași scutiri de impozite sau alte beneficii acordate cultelor şi asociațiilor religioase, ele pot beneficia de avantajele fiscale şi celelalte beneficii acordate asociațiilor şi fundațiilor civile.

Prevederile legale permit autorităților locale să finanțeze lăcașuri de cult şi școli teologice care aparțin cultelor, inclusiv să furnizeze fonduri pentru salariile personalului şi întreținerea clădirilor, renovarea şi conservarea sau construcția de lăcașuri de cult.

Nu există prevederi similare pentru asociațiile religioase sau pentru alte asociații implicate în activități religioase; cu toate acestea, aceste asociații pot primi finanțare prin prevederile legale referitoare la asociațiile şi fundațiile civile. Legea permite tuturor tipurilor de organizații religioase să-şi înmormânteze membrii decedați în cimitire care aparțin altor organizații religioase, cu excepția cimitirelor evreiești şi musulmane.

Conform legii, persoanele care nu sunt musulmani sau evrei nu au dreptul de a fi înmormântate în cimitire evreiești sau islamice. Cimitirele publice trebuie să aibă secțiuni separate pentru fiecare cult religios, dacă acest lucru este solicitat de către cultele existente în localitate. Legea permite clericilor cultelor recunoscute să ofere asistență religioasă militarilor. Prin intermediul a diferite alte dispoziții, clerul cultelor religioase recunoscute şi, în unele cazuri, al asociațiilor religioase, poate avea acces în spitale, orfelinate şi cămine de bătrâni pentru a desfășura activități religioase.

Prima pagină Ştiri şi evenimente România: Raportul internaţional privind libertatea religioasă în anul The national flag of the United States of America, often referred to as the American flag. Photo by: U. Department of State IIP Bureau Rezumat Constituția interzice limitarea libertății de conștiință și religioase, precum și forțarea unui individ să adopte o credință religioasă contrară convingerilor sale. Legea stipulează o clasificare pe trei niveluri a organizațiilor religioase; în plus, asociațiile laice care doresc să desfășoare activități religioase se pot organiza în conformitate cu o prevedere separată a legii.

Cultele şi asociațiile religioase pot desfășura activități în penitenciare cu acordul directorului unității de detenție. Legea prevede retrocedarea proprietăților aparținând comunităților religioase confiscate între şiîn timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi al regimului comunist care a urmat, cu condiția ca respectivele proprietăți să se afle în posesia statului.

Legea nu menționează retrocedarea generală a proprietăților folosite în prezent ca lăcașuri de cult de către o altă grupare religioasă.

Evrei - Wikipedia

Un statut separat privind repunerea în drepturi a Bisericii Greco-Catolice reglementează retrocedarea proprietăților Bisericii Greco-Catolice de către Biserica Ortodoxă Română. Legea stabilește un sistem de compensație bazat pe puncte pentru cazurile în care retrocedarea în natură nu este posibilă.

Grupările religioase pot folosi punctele doar pentru a licita pentru alte proprietăți la licitațiile organizate de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor CNCI.

Comisia validează şi deciziile de compensare ale altor autorități locale sau centrale, inclusiv pe cele ale Comisiei speciale de retrocedare CSRdatând în afara religiei evreiești ia decizii cu privire la solicitările de retrocedare depuse de către culte şi minoritățile naționale.

Legea prevede un termen de de zile în care solicitanții trebuie să prezinte probe suplimentare în cazurile lor, la cererea expresă a instituției însărcinate cu soluționarea solicitării lor. Dacă solicitantul nu respectă termenul, autoritatea administrativă poate respinge cazul. Autoritatea poate extinde termenul cu de zile dacă solicitanții dovedesc că au făcut eforturi susținute pentru a obține probele, aflate de obicei în posesia altor autorități ale statului, dar nu au reușit acest lucru.

Legea desemnează actuala Federație a Comunităților Evreiești din România drept moștenitor legal al proprietăților evreiești comunitare confiscate și acordă prioritate solicitărilor private ale supraviețuitorilor Holocaustului.

datând în afara religiei evreiești

Legea nu cuprinde prevederi referitoare la proprietățile victimelor Holocaustului care nu au urmași sau pentru care nu s-au depus solicitări de retrocedare.

Conform codurilor civile ale țării adoptate în perioada de după al doilea război mondial, proprietățile victimelor care nu au urmași sau pentru care nu s-au depus solicitări de retrocedare trec în proprietatea guvernului. O lege adoptată în luna octombrie prioritizează despăgubirea supraviețuitorilor Holocaustului pentru imobilele confiscate în timpul regimului comunist. Conform legii, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății ANRP trebuie să emită un singur titlu de plată solicitanților cărora li se aprobă cererea și care sunt supraviețuitori ai Holocaustului, în comparație cu alți solicitanți care primesc despăgubirea eșalonat, pe o perioadă de cinci ani.

Legea extinde accesul la procesarea prioritară a solicitărilor datând în afara religiei evreiești care locuiesc în afara Uniunii Europene, care își pot dovedi statutul de supraviețuitori ai Holocaustului prin documente emise de o entitate desemnată de guvernul țării de reședință. Legea le mai dă dreptul proprietarilor inițiali și moștenitorilor să datând în afara religiei evreiești despăgubiți la nivelul prețurilor actuale de pe piață, nu la nivelul prețurilor pieței dinașa cum se stipula într-o hotărâre de guvern anterioară.

Cetățenii români şi străini persecutați pe criterii etnice în perioadaîntre care, conform legii, sunt incluși și evreii, au dreptul să primească o îndemnizație lunară. Cuantumul acesteia variază în funcție de tipul de persecuție şi de durata acesteia. Îndemnizația poate fi acordată supraviețuitorilor şi membrilor familiilor acestora care nu mai sunt cetățeni români, astfel încât supraviețuitorii Holocaustului care sunt cetățeni americani și membrii familiilor lor au aceleași drepturi ca și cetățenii români.

O lege care a intrat în vigoare în permite supraviețuitorilor Holocaustului care locuiesc în alte țări şi care au dreptul la despăgubire în România să dovedească faptul că au fost victimele persecuției rasiale şi etnice prin documente oficiale eliberate de instituțiile țării de reședință.

De asemenea, legea îi scutește pe supraviețuitorii Holocaustului care locuiesc în alte țări de obligația de a depune în persoană solicitările de acordare de compensații la casele de pensii din țară şi le permite să folosească alte modalități de comunicare pentru depunere, cum ar fi poșta electronică sau serviciile de curierat expres. Conform legii, educația religioasă în școli este opțională, atât în școlile publice, cât şi în cele private.