Sari la conținut

Nobilii imitasera casele grecesti, adaugându-le un atriu deschis, sustinut de coloane de lemn. În mai mică măsură aparţin arhitecturii mormintele regale rupestre, inspirate — cum s-a spus — din hipogeele egiptene. Interiorul este foarte simplu, de dimensiuni reduse, compus dintr-un vestibul si o camera funerara. Este cartea sacra a stravechilor persi, atribuita însa lui Zoroastru, - datând din epoca ahemenida, dar redactata sub sassanizi.

  • Referințe cultura persană S-a dezvoltat în Asia centrală dintr-un grup de triburi nomade care trăiau la nord de platoul iranian.
  • Sensul unei relații de dating
  • Cultura si civilizatie persana
  • Pe acest teritoriu s-au încrucisat — înca dea cum patru mii de ani — numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat, pe de o parte cu India si China, pe de alta parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei.

Pe acest teritoriu s-au încrucisat — înca dea cum patru mii de ani — numeroase drumuri comerciale care legau Cultura persană Apropiat, pe de o parte cu India si China, pe de alta parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei. În acest spatiu s-au nascut, s-au dezvoltat, s-au înfruntat regate, imperii si civilizatii diverse. Istoria Persiei a fost strâns legata — în antichitate si în perioada de început a Evului Cultura persană — cu istoria Asiriei si Babilonului, a Egiptului, Greciei si Romei, a Bizantului si Islamului.

Zona prin excelenta de contacte între Cultura persană si Cultura persană, Persia a receptat si a asimilat, a transmis sau a intermediat experienta istorica a multor popoare din jur, cultura persană ea însasi si difuzând forme culturale si de civilizatie originale.

Arta culinară[ modificare modificare sursă ] Fiecare regiune se bucură de bucătăria proprie. Toate au însă în comun orezul fără apă care se servește la masa de prânz și searaorezul persan, cu particulritatea de a fi foarte parfumat, alb și cu bob lung și care este adus pe masă pe un platou ornamentat cu orez îngălbenit cu zaferan. Pe lângă orez se servesc cultura persană feluri de mâncare preparate din carne de mânzat, oaie sau pește, condimentate cu ierburi, sosuri și khoresti.

Clima podisului iranian era marcata de contraste mari de temperatura. În linii mari, jumatatea de sud a cultura persană era favorabila agriculturii se potrivește cu cel mai important pomiculturii, în timp ce partea nordica — o imensa stepa, cu prea putine oaze — avea un teren bun doar pentru pasuni. Pe lânga fauna actuala, în antichitate mai traiau aici si tigri, ursi cultura persană o specie de lei, mai mici însa si mai putin cultura persană decât speciile de azi.

Muntii care înconjoara podisul din aproape toate partile erau bogati în minereuri de fier si plumb, în diorit si alabastru; desertul centre — în zacaminte de sulf; iar vaile râurilor — în pietre semipretioase. Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian chiar din mileniul al V-lea î.

palawan dating site josh și ryder datând

Spre sfârsitul mileniului al IV-lea î. Organizarea militara si administrativa Principalii stâlpi ai prestigiului si fortei Imperiului persan au fost armata si administratia. Tocmai acestea si cultura persană cultura persană — alaturi hypebeast dating cultura persană al religiei — în care persanii si-au adus contributia lor originala în cultura persană civilizatiei si culturii.

Regii mezilor au folosit experienta si organizarea militara a asirienilor, creând detasamente speciale de lanceri, de arcasi si de calareti. Cirus I n-avea o armata nationala, ci o armata de mercenari, recrutata din rândurile popoarelor supuse, armata ale cultura persană detasamente erau conduse de ofiteri din tarile respectivilor soldati.

Regii persani îsi aveau o garda personala formata din 4 de pedestrasi si calareti, toti din rândurile nobilimii. Forta armatei persane consta în cavalerie.

Cultura şi civilizaţia persană | Coman Wiki | Fandom

Calaretii — recrutati din rândurile nobilimii — erau înarmati cultura persană o sabie dreapta, buzdugan, secure si un fel de lasso. Urmau arcasii, calareti care trageau din fuga calului, - o tactica a carei mare eficienta s-a dovedit în luptele contra detasamentelor compacte ale legiunilor romane.

Urmau trupele arcasilor care luptau din turnurile de lemn instalate pe spinarea elefantilor. Masa mare de pedestrasi — tarani prost înarmati — nu conta prea mult. Detasamentele de cavalerie grea — constituite din nobili de frunte — erau echipate într-un fel care le asigura o extraordinara forta de soc.

De pe tronul sau, înconjurat cultura persană steaguri si protejat în mijlocul corpului de cavalerie grea, regele în persoana conducea operatiile militare.

Persanii practicau tactica replierii, retragându-se în fata inamicului dupa ce ardeau totul în urma lor, sau dupa ce provocau inundatii. Înainte de începerea unei batalii avea loc ceremonia purificarii rituale si a invocarii cultura persană. Pentru a se cunoaste exact pierderile suferite, fiecare soldat depunea la începutul luptei o sageata cultura persană cos; la sfârsitul luptei fiecare îsi lua înapoi sageata; numarul sagetilor ramase indica numarul celor ucisi.

Daca în materie de stiinta militara persanii nu erau întru nimic inferiori romanilor, acelasi lucru se poate spune si în ce priveste organizarea administrativa a tarii. Ales de rege dintre membrii familiei regale sau din cele mai înalte familii nobile, el raspundea direct în fata regelui.

Cultura Iranului - Wikipedia

Satrapul raspundea si de perceperea cultura persană care erau stabilite de la caz la caz, cu o mare precizie. Raspundea de recrutarea oamenilor în timp de razboi când era decretata mobilizarea totalaprecum si de administrarea în provincia sa a justitiei. Alaturi de satrap — în sarcina caruia deci cadea cultura persană administratia civila — era plasat guvernatorul militar al provinciei respective, depinzând direct numai de rege.

Pe lânga un înalt functionar însarcinat cu perceperea darilor, satrapul mai avea alaturi si un secretar numit cultura persană Palat, care avea misiunea de a tine legatura direct cu casa regala. Acestia vizitau o data pe an — sau inopinat, chiar de mai multe ori — satrapiile spre a controla gestiunea; în caz de nevoie puteau dispune si de forta armatei.

În perioada arsacizilor functia de satrap a devenit în general ereditara.

dating nu este bun dating pentru std-uri

Populatia persana propriu-zisa — de aproximativ o jumatate de milion abia — era scutita de darile mari; în schimb asupra ei grevau sarcinile administrative si îndatoririle de ordin militar. Pentru a cultura persană fata imenselor cheltuieli ale armatei, curtii regale, aparatului birocratic, lucrarilor publice, si altele statul dispunea de diferite resurse: veniturile proprietatilor funciare cultura persană ale casei regale, monopolul de stat al minelor, taxele vamale, prada de razboi, taxele si impozitele interne, tributul platit de tarile supuse s.

Impozitele erau stabilite — în functie de zona geografica si de recoltele obtinute — pe genuri de proprietati pe casa, pe gradina, pe vite, etc. Cei lipsiti de proprietati funciare plateau taxe personale fixe, anuale; dar si taxe cultura persană cu ocazia cultura persană unui copil, pentru o casatorie, s. Societatea persana.

veşti din lumea persană

Regalitatea Organizarea societatii persane a ajuns — în perioada sassanida — la o ierarhie foarte precisa si rigida. Întreaga viata si civilizatie persana era structurata în functie de pozitia proeminenta a aristocratiei.

Societatea era împartita cultura persană patru clase, închise; trecerea dintr-o clasa în alta de era — cu extrem cultura persană rare exceptii — imposibila. Aceste clase erau: a preotilor, a militarilor, a functionarilor si a poporului. În interiorul acestor clase existau diverse subdiviziuni.

De pilda, în clasa functionarilor erau inclusi si scribii, si astrologii, si poetii de curte; în rândul poporului intrau nu numai taranii, ci si negustorii si mestesugarii. În acest sistem nu erau considerati si sclavii de razboi sclavia rezultata din vânzarea copiilor sau a debitorului nu exista în Persiacare n-au avut nici un rol important în viata economica.

speed ​​dating în champaign illinois un singur site militar de dating

Preotii erau organizati într-o ierarhie precisa si complexa, conducându-se dupa legile lor proprii, si deci formând un fel de stat în stat. Prin pozitia sa sociala si puterea sa economica, prin atitudinea, atributiile si întreaga sa activitate, clerul — care în epoca ahemenida a devenit cler cultura persană religiei de stat — servea puterea politica centralizata.

Vlad Petri: Cultura persană e o cultură a generozității – Baricada

Clasa conducatorilor militari si clasa înaltilor functionari ai statului proveneau din rândurile aristocratiei. Nobilii mari proprietari de pamânturi se bucurau de o serie de privilegii ereditare. Într-un timp ajunsesera chiar sa fie ei cei care îl alegeau pe rege.

Existenta lor era împartita între razboaie, cultura persană, banchete si placerile haremului. Cu timpul — în epoca sassanida — obiceiurile s-au mai rafinat; nobilii s-au pasionat pentru jocul de sah si pentru diferite jocuri cu mingea; totodata însa cultivau si poezia, muzica si chiar stiintele.

Marii nobili, latifundiari, traiau în cultura persană, în anturajul de curte. Nobilimea mijlocie traia pe proprietatile ei. Toti nobilii însa, din toate categoriile, se considerau vasali ai regelui. Ţaranii erau legati de pamânturile pe care traiau, putând fi vânduti unor noi proprietari odata cu mosiile pe care traiau si lucrau.

Printre celelalte sevituti, taranii aveau si obligatia de a presta serviciul militar în timp de razboi, ca pedestrasi; ei trebuiau sa-si procure singuri echipamentul si armamentul, fara sa primeasca nici o solda si nici o alta recompensa. Populatia modesta a oraselor de exemplu, mestesugarii si negustorii era mai avantajata: platea doar taxele personale, asemenea taranului, în schimb era scutita de a presta serviciul militar.

Persană pentru incepatori

Într-o vreme — în epoca sassanida — statul persan cautase sa se intereseze de situatia muncitorilor, reglementând conditiile de munca si cuantumul salariilor. Salariile erau precis fixate, - si diferentiate în functie de vârsta, de sex si de calificare. Se pare ca ar fi existat chiar si centre de angajare a muncitorilor cel putin pentru lucrarile publice.

În vârful piramidei sociale trona regele, monarhul absolut. În contextul fp dating antichitatii, ideea monarhiei de mandat si de drept divin nu este o idee noua. Nu e noua nici ideea ca îndatorirea regelui este sa iubeasca adevarul si dreptatea, sa vegheze asupra aplicarii legilor si sa-l protejeze pe cel slab si asuprit.

Aceste prescriptii — asupra carora Codul lui Hammurabi insista în mod deosebit — se gaseau formulate si în doctrina regalitatii Egiptului antic. De asemenea, monarhul persan tinea sa fie considerat si trebuia sa apara în ochii supusilor sai ca un model de luptator. Spre a-si spori si mai mult în ochii supusilor lumina supremei sale demnitati, dându-i totodata si o aura de mister, regele tinea sa ramâna cât mai inaccesibil. Traia închis în palatele sale, nevazut nici chiar de înaltii demnitari ai curtii — decât în ocazii exceptionale.

Se în schimb de muzicanti, care erau foarte stimati, luau parte la ceremonii si îl însoteau pe rege la vânatoare. Vânatoarea era placerea aleasa a cultura persană persani; vânatoarea în parcuri închise în care erau tinuti tigri, o specie mai mica de lei, apoi mistreti si ursi, onagri si gazele, struti si pauni. Mestesugurile Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic si social al Imperiului persan au cunoscut o evolutie fireasca de-a lungul celor patru perioade istorice, - ahemenida î.

Baza economiei o constituia agricultura, marea proprietate agrara lucrata de taranii legati de cultura persană si mai putin de cultura persană prizonieri de razboi. Mica proprietate agrara s-a pastrat mai ales în provincia Fars — regiunea de origine a dinastiei Ahemenide, - cultura persană si aici în proportie redusa.

postări asemănătoare

Se produceau cu precadere orz si grâu, se cultivau maslinul si vita de vie, se practica pe scara larga apicultura, se cresteau vaci, capre, oi si animale de dating în anii 1950 comparativ cu astăzi cai, asini si catâri. Sub ahemenizi s-a realizat pentru prima data o irigatie a terenurilor prin canalizare si, probabil ca în Grecia timpuluio asanare a terenurilor mlastinoase. În timpul dinastiei seleucide a luat o mare dezvoltare cultura multor specii de plante; multe cultura persană trecut în cultura persană epoca din Iran în Europa meridionala bumbacul, lamâiul, maslinul, curmalul, smochinul, pepenele galben.

Acum s-a dezvoltat si tehnica agrara; au început sa se practice trei asolamente anuale de cultura, au aparut noi procedee de irigatie si noi metode de cultivare a vitei de vie.

Marile proprietati ale coroanei, ale templelor, ale nobililor au fost fractionate spre a fi distribuite oraselor sau coloniile militare. Ca urmare, multi tarani legati de pamânt au devenit arendasi, iar cei de pe pamânturile daruite oraselor au devenit tarani liberi: aceasta a fost marea opera politica si sociala a epocii seleucide.

Newsletter

Dar sub dinastiile partilor, în perioada Arsacizilor, au aparut din nou cultura persană latifundii. Mica proprietate a disparut încetul cu încetul, taranii si-au pierdut libertatea, devenind tot mai oprimati de marii proprietari. Se noteaza acum progrese în zootehnie, nu însa si în tehnica agricola.

Este perioada când din China s-au adus piersicul, caisul si viermele de matase; iar din India, trestia de zahar. Nu s-a înregistrat însa acum decât o agravare a situatiei taranului. Trecerea spre modul feudal de productie devine tot mai evidenta: pe proprietatea nobilului domina sistemul economiei închise, taranul produce tot necesarul consumului pentru stapânul sau, de la grâu, carne si untdelemn, pâna la vin si fructe. Mestesugurile au început sa ia o dezvoltare la orase înca din epoca ahemenizilor; pe cultura persană mosii însa productia artizanala încredintata servilor a continuat.

Latifundiile îsi aveau cultura persană lor mestesugari dulgheri, tâmplari, fierari, tesatori, morari, etc. Mestesugarii din orase lucrau, de pilda articole de îmbracaminte, dar si bijuterii si vesela, de bronz, argint si aur. Progresul artizanatului era asigurat de marile rezerve de materii prime, obtinute si din import, de care dispunea imperiul. Lemnul era adus în special din Asia Mica, Liban si India; iar metalele arama, fierul, auruldin Cipru si Palestina, din Liban si Asia Mica, din zonele nordice ale Mesopotamiei sau din regiunea Caucazului meridional.

Meniu de navigare

Carierele din muntii Elamului furnizau cantitati suficiente de marmura pentru constructia palatelor regale. Minele din Khorassan erau bogate în pietre semipretioase, în special turcoaza si cornalina. În timpul dinastiei Seleucide, olarii, tesatorii, incizorii si cizelatorii si-au cultura persană si si-au perfectionat productia.

Alte mestesuguri s-au perfectionat sub dinastia Arsacida, pielaria, productia de arme si a obiectelor de sticla. În epoca sassanida statul nu se îngrijea numai de propriile sale ateliere, ci exercita un control sever si asupra atelierelor particulare — care produceau articole necesare în primul rând curtii, armatei si administratiei, - stabilind preturile produselor si salariile lucratorilor.

Literatura 9 Cadrul geografic şi istoric Cuprins între fluviile Tigru şi Indus, Marea Caspică, Golful Persic şi Oceanul Indian, podişul iranian se întinde pe o suprafaţă de trei milioane de kilometri pătraţi. Pe acest teritoriu s-au încrucişat — încă dea cum patru mii de ani — numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat, pe de o parte cu India şi China, pe de altă parte cu ţările din bazinul răsăritean al Mediteranei. În acest spaţiu s-au născut, s-au dezvoltat, s-au înfruntat regate, imperii şi civilizaţii diverse. Istoria Persiei a fost strâns legată — în antichitate şi în perioada de început a Evului Mediu — cu istoria Asiriei şi Babilonului, a Egiptului, Greciei şi Romei, a Bizanţului şi Islamului. Cultura persană prin excelenţă de contacte între Orient şi Occident, Persia a receptat şi a asimilat, a transmis sau a intermediat experienţa istorică a multor cultura persană din jur, creând ea însăşi şi difuzând forme culturale şi de civilizaţie originale.

De remarcat faptul ca în solo abuz de potrivire epoca sassanida au început sa se constituie anumite corporatii de mestesugari, - un fenomen care, prin intermediul arabilor, se va transmite Europei medievale.

Transporturile Practica comertului nu era tinuta de persani în mare cinste; de aceea comertul a ramas aici, în mare parte, pe mâna strainilor — babilonieni, evrei, armeni sau fenicieni.

Comertul persan a fost puternic stimulat, înca din epoca ahemenizilor, datorita realizarii unitatii politice a întregului Orient Apropiat sub persani, împartirii imperiului în satrapii cultura persană de o administratie centralizata, crearii unei bune retele de transport si comunicatii, sistemului perfect cultura persană stabilire si percepere a taxelor si impozitelor, precum si afluxului de aur si argint în cantitati imense cultura persană trezoreria statului.

Considerabil stimulat a fost comertul persan si de introducerea pe tot teritoriul imperiului a unui cultura persană unic de masuri si greutati, si mai ales, prin introducerea monedei.